Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
În anii 2013 şi 2014, Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Primăriei Chişinău, a contrasemnat şi avizat 65 de acte pentru construcţia unor imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, în care soţia sa şi fratele său deţin cote-părţi. La sfârşitul lunii decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Experţi anticorupţie susţin însă că Radu Blaj ar putea fi suspectat şi de abuz de putere, fiindcă a semnat mai multe documente, ştiind că se află în conflict de interese, iar primăria ar trebui să dea explicaţii pe marginea acestui caz.
Vladimimr Golovatiuc (PSRM), Ştefan Creangă (PLDM), Anatolie Gorilă (PCRM) şi Valentina Stratan (PD) sunt deputaţii care ocupă poziţia 17 în listele partidelor care au acces în Parlament. Spre deosebire de Anatolie Gorilă şi Valentina Stratan, Vladimir Golovatiuc şi Ştefan Creangă sunt la primul mandat. Novice este şi Grigore Novac (locul 23 în lista PSRM). Spre deosebire de cei cu experienţă, în campania electorală, noii parlamentari au fost generoşi cu partidele lor. Bunăoară, liberal-democratul Creangă a dat formaţiunii 100 000 de lei, iar socialistul Novac – 85 000 de lei.
Deputați tineri și în etate, șomeri și milionari, novice în Parlament sau la un nou mandat. Acesta ar fi, dacă e să facem o descriere aproximativă, tabloul aleșilor poporului de pe pozițiile cu nr.16 sau chiar mai îndepărtate ale listelor electorale. Marina Rădvan și Vladimir Odnostalko de la PSRM, membri activi ai organizației de tineret a acestei formațiuni, nu au obținut niciun venit în ultimii doi ani, însă au găsit de undeva sute de mii de lei ca să îi doneze partidului ce i-a făcut deputați. La polul opus se află deputatul PDM Oleg Sârbu, care are afaceri ce valorează milioane de lei, dar spune că pentru nevoile zilnice nu are nevoie de atâția bani, de aceea îi reinvestește.
Anatolie Loghin, noul preşedinte al raionului Hânceşti, este unul dintre funcţionarii care apare în interceptările telefonice făcute publice acum doi ani și care sunt probe în dosarul fostului şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol. Pe atunci, Anatolie Loghin era şeful Inspectoratului de Stat Hânceşti, iar superiorul său îi sugera la telefon că „trebuie de lucrat ca toată republica să fie verde”.
O fostă judecătoare, un medic veterinar şi stomatolog, un profesor şi inginer mecanic – acesta e spectrul profesiilor noilor deputaţi de pe locul 15 care vor intra în noul legislativ. Fără experienţă în politică sunt doar noii deputaţi socialişti, Radu Mudreac şi Anatalie Labuneţ, despre care s-a scris că deţin cetăţenie română. Doar deputatul liberal-democrat Tudor Deliu şi democrata Raisa Apolschii au mai activat în Legislativ şi, potrivit declaraţiilor de avere, au trăit doar cu banii din salariul de deputat şi din indemnizaţii. Un nou deputat este şi comunistul Boris Golovin, căruia însă nu îi este străină puterea. El a fost vice-ministru al Sănătăţii în timpul guvernului Greceanîi, de unde s-a şi ales cu un dosar instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie. Totodată, cei mai generoşi în donaţii către partide se dovedesc a fi socialiştii. Doi dintre deputaţii PSRM pe care îi analizăm mai jos au donat împreună partidului peste 250.000 de lei din salarii ce nu depăşesc 2000 de lei lunar.
Celor 101 de deputați aleşi în noul Parlament legea le garantează mai multe facilităţi. Ei au dreptul să primească un apartament de serviciu în Chişinău pe durata mandatului sau o indemnizaţie lunară neimpozabilă pentru chirie, să-și îmbunătățească condițiile de trai dacă fiecărui membru al familiei îi revine mai puțin de 12 metri pătrați spațiu locativ etc. Unii beneficiază din plin de aceste facilități, sporindu-și veniturile. Alții au grijă să-și dezvolte firmele pe care le aveau înainte de a intra în Parlament sau pe care le-au fondat pe durata mandatului. Cert este că cei mai mulți dintre ei au din ce trăi și chiar fac, cel puțin în acte, donații generoase partidelor în campania electorală, sperând să dobândească un mandat de ales al poporului.
Procurorul general, Corneliu Gurin, a dispus începerea urmăririi penale în cazul unuia dintre subalternii săi. Este vorba despre Igor Balmuş, procurorul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce, în luna octombrie, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au sesizat oamenii legii pentru că în declaraţia pe venituri şi proprietăţi pentru anul 2013, Igor Balmuş nu a indicat un automobil de model Volkswagen Transporter, zece conturi bancare şi 35 de acţiuni la o întreprindere.
Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Publice, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată politizarea instituţiilor din Republica Moldova. "Există o serie de instituţii în stat care nu trebuie politizate. Societatea civilă a optat întotdeauna pentru depolitizarea Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate etc. Cedarea acestor instituţii de control opoziţiei ar fi o greşeală pentru că, de fapt, se revine la politizarea lor. Trebuie să rupem acest cerc vicios: Procuratura politizată, Serviciul de Informaţii şi Securitate politizat, Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică politizată etc", a declarat analistul. Citiţi AICI interviul integral.
Cu nr. 13 pe listele partidelor parlamentare sunt deputaţi cu diferită experienţă, diferite venituri, iar unii au şi „păcate": Vladimir Hotineanu (PLDM) a fost acuzat public de malpraxis; Petru Porcescu (PCRM) – că a avut un salariu nejustificat fiind într-o funcţie publică; Constantin Ţuţu (PDM) a fost bănuit, iar acum e martor într-un dosar de omor; Gheorghe Brega (PL) a fost acuzat în public de aplicarea violenţei. Aceştia susţin însă că toate acuzaţiile care le-au fost aduse de-a lungul anilor sunt nefondate sau sunt situaţii în care au nimerit accidental. Un fotoliu de deputat va fi ocupat şi de socialistul Corneliu Furculiţă, român în acte, dar cu idealuri ruseşti.
Lidia Lupu (PSRM), Grigore Cobzac (PLDM), Victor Mândru (PCRM), Sergiu Sârbu (PD) şi Iurie Dârda (PL) ocupă poziţia a 12-a în listele formaţiunilor care au acces în Legislativ. Unii dintre ei au reuşit să dezvolte afaceri prospere. Grigore Cobzac şi Iurie Dârda, de exemplu, au business în domeniul construcţiilor, câştigând mai multe licitaţii publice. Şi Victor Mândru a pornit o afacere în perioada mandatului de deputat. Firma din industria lemnului a lui Sergiu Sârbu, fost comunist care a trecut la democraţi în 2012, a dat însă faliment. Doar Lidia Lupu nu a declarat niciodată că ar deţine acţiuni la vreo întreprindere. În schimb, a ocupat mai multe funcţii importante în perioada guvernării PCRM, iar după ce comuniştii au trecut în opoziţie, ea a migrat în tabăra socialiştilor.
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Unii dintre noii deputați, care au intrat în Parlament de pe locurile 11 ale listelor electorale, au făcut donații generoase partidelor în campania electorală. Unii au dat și ce n-au avut, adică sumele donate sunt mai mari decât veniturile declarate. Există însă și deputați mai modești. Comunista Elena Bodnarenco, de exemplu, până acum primar al orașului Soroca, locuiește cu chirie, întrucât, așa cum a recunoscut pentru Moldova Curată, nu are o locuință proprie.
Cazul automobilelor de lux cu numere de înmatriculare diplomatice atribuite Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă rămâne neelucidat. După un an şi jumătate, procurorii Anticorupţie în gestiunea cărora se află cauza penală susţin că autorităţile de la Moscova nu le-au oferit răspunsurile necesare care le-ar permite să stabilească cercul de suspecţi.
Patru deputaţi noi, Bogdan Ţârdea (PSRM), Oleg Balan (PLDM), Nicolai Dudoglo (PDM) şi Lilian Carp (PL) vor avea calitatea de ales al poporului pentru prima dată. Dintre deputaţii cu nr. 10 de pe listele celor 5 partide care au acces în Parlament, doar comunistul Oleg Reidman a mai activat în Legislativ şi se regăseşte pe lista neagră a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) din 2010 şi în lista demnitarilor cu cele mai scumpe maşini. Nici noii veniţi nu au averi de neglijat. Ei deţin câte un apartament sau lot de teren, acţiuni la firme şi câte un automobil. Doar Oleg Reidman nu are casă proprie şi stă în chirie, chiar dacă fostul premier Vasile Tarlev l-a acuzat de monopolizarea importurilor şi exporturilor de carne şi peşte, iar liberala Ana Guţu - că deţine afaceri ilegale cu medicamente.
