Ultimele articole
Pentru integritate în serviciul public
Judecătoarea Maria Muruianu a suspendat de două ori ordinele Ministerului Educației prin care fosta directoare a Centrului pentru Copii și Tineret ”Artico”, Aurelia Hâncu, era suspendată din funcție. Unul din aceste ordine a ajuns în atenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) după o plângere depusă de ministrul Educației, Maia Sandu. CSM a dispus începerea unei verificări de către Inspecția Judiciară, astfel că judecătoarea de la Judecătoria sectorului Buiucani riscă să fie sancționată disciplinar.
Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.
Persoanele cu funcţii de răspundere mai au zile numărate în care pot să-și completeze declaraţiile de venituri şi proprietate, dar şi de interese personale pentru anul 2014. Până acum, din cele circa o sută de mii de declaraţii, câte sunt aşteptate la Comisia Naţională de Integritate (CNI), au fost depuse doar o treime.
Dorian Taşcă, şeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat Hânceşti, care a fost tras pe dreapta de inspectorii de patrulare în noaptea de Crăciun şi care a recunoscut că a băut două pahare de vin înainte de a urca la volanul maşinii de serviciu, a fost... atenționat. Măsura a fost luată la două zile după ce Moldova Curată a relatat despre acest caz.
Un grup de asociații neguvernamentale a făcut astăzi un apel repetat către Guvern să inițieze o procedură corectă și transparentă de numire a unui judecător la Curtea Constituțională, întrucât există o funcție vacantă deja de 5 luni, cand a expirat mandatul lui Petru Răilean. Adresarea vine după ce un alt apel, făcut în octombrie 2014, a rămas fără răspuns.
Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.
Primăria oraşului Ialoveni continuă să încheie cu ginerele primarului contracte de achiziţie a pâinii pentru grădiniţele din localitate, chiar dacă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese la încheierea primului contract. Primarul Gheorghe Caracuian se judecă acum cu CNI.
Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.
Șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, are o serie de proprietăți trecute pe numele fiicelor sale, iar pe conturile sale bancare s-au aflat anul trecut milioane de lei. Fiicele sale, acum persoane majore, au fost împroprietărite încă de pe vremea când aveau 5 şi, respectiv, 10 ani. Iar la maturitate, adică la vârsta de 17 si 22 de ani, s-au mai ales cu câte un apartament cu 4 camere, ambele într-un bloc nou din Centrul Chișinăului. Acum, Ion Vrânceanu este una dintre cele trei persoane care au dosare penale deschise în baza unui articol nou din legislația moldovenească - ”îmbogățire ilicită”. El este suspendat din funcție pe durata anchetei, însă se judecă pentru restabilire.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va examina joi, 12 martie, cel puțin 7 cereri depuse de procurori care vor să demisioneze, o cifră relativ mare având în vedere că la alte ședinte nu este examinată nicio cerere. Semnatarii cererilor evită să spună din ce motive vor să părăsească sistemul. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, spune însă că unul dintre motivele principale ar fi proiectul noii legi cu privire la avocatură, care prevede că procurorii și judecătorii care au muncit în domeniu mai mult de 10 ani nu vor mai avea privilegiul de a fi admiși în avocatură fără examen. Potrivit președintelui CSP, ”marea majoritate pleacă pentru că le este frică să nu rămână fără această probabilitate de a obține licența de avocat”.
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
