Ultimele articole
Dorian Taşcă, şeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat Hânceşti, care a fost tras pe dreapta de inspectorii de patrulare în noaptea de Crăciun pe stil vechi şi care a recunoscut că a băut două pahare de vin îniante de a urca la volanul maşinii de serviciu, nu a fost sancţionat. Conducerea Cancelariei de Stat susţine că a iniţiat o anchetă, dar nu a luat încă o decizie, deşi de atunci a trecut mai bine de o lună şi jumătate. Experţi anticorupţie nu exclud că acest caz ar putea fi muşamalizat la fel ca altele.
Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani din municipiul Chişinău, şi-a promovat rudele angajate în această instanţă. Astfel, anul trecut, când sora soţiei sale a fost angajată în funcţia de grefieră, doar cu jumătate de salariu, la scurt timp, magistratul a emis un ordin prin care i-a acordat o normă deplină. Pe nepotul său l-a angajat prin cumul în calitate de administrator al reţelei de calculatoare a instanţei. Deşi a semnat mai multe acte administrative în situaţie de conflict de interese, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cazul lui Melniciuc. Experţi anticorupţie cred că membrii CNI nu au procedat corect.
Republica Moldova are deja de an un articol nou în Codul Penal - “confiscare extinsă”. Aplicată în practică, această prevedere va lovi în averile multor persoane. Astfel, vor fi confiscate bunurile, a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de către persoana condamnată. Experţii anticorupţie precizează că modificarea legislativă este una aşteptată, deoarece se referă şi la bunurile care au fost transferate de către condamnat unor persoane terţe. Acest lucru însă l-a nemulţumit pe ombudsmanul Tudor Lazăr, care a sesizat Curtea Constituţională.
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, s-ar putea alege cu un al doilea dosar penal, pentru fals în declaraţia de avere, după cel deschis de Centrul Naţional Anticorupţie(CNA) în aprilie 2014 pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, legat de înstrăinarea unor terenuri. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că alesul local a omis din declaraţia de avere patru terenuri, un autoturism deţinut prin comodat, o remorcă, 256 de acţiuni în cadrul unei societăţi comerciale şi un venit al soţiei de 4 900 de lei.
Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.
În articolul “Revocarea primarilor între lege şi realitate", publicat în ziarul regional "Cuvântul", era descrisă şi istoria privind revocarea primarului de Ignăţei Ion Balan. Amintim că procedura a fost iniţiată de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care a depus la Judecătoria Rezina cererea de revocare a mandatului primarului de Ignăţei Ion Balan. Instanţa a satisfăcut cererea reclamanţilor printr-o decizie adoptată la 30 decembrie 2013. Pârâtul a atacat hotărârea instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău, care peste nouă luni (!?), la 11 septembrie 2014, a calificat recursul lui Ion Balan drept neîntemeiat, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă lăsând în vigoare verdictul primei instanţe.
Un grup de organizații neguvernamentale a adresat un apel Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care solicită investigarea urgentă și sancționarea cazurilor de manipulare a sistemului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele de judecată din Republica Moldova. La rândul său, președintele CSM, Victor Micu, susține că el însuși este interesat ca aceste investigații să aibă loc, iar persoanele implicate să fie pedepsite.
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.
Elena Hrenova (PSRM), Mihaela Spătari (PLDM), Vasile Panciuc (PCRM) sunt trei deputați care vor păși în Legislativ pentru prima dată. Sunt fără averi considerabile, dar nu și fără experiență politică. Hrenova a fost consilier municipal comunist și a migrat la socialiști, ceea ce i-a asigurat un loc în Parlament; Spătari este vice-președinta organizației de tineret a PLDM și reprezintă aripa tânără a noilor deputați, iar Panciuc s-a despărțit de data aceasta de Primăria de la Bălți pentru a fi deputat, cu toate că a mai avut această ocazie și în 2010. Anatolie Dimitriu și Valeriu Ghilețchi sunt foștii deputați ai PLDM care au și case, și automobile, dar și afaceri. Astfel, Ghilețchi dă în chirie un spațiu comercial, iar soția lui Dimitriu este fondatoare la o firmă de broker vamal.
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
În timp ce oamenii legii sunt pe urmele fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie 2009, subalternul acestuia, Valentin Zubic, pare să fi scăpat de pedeapsă. După ce în martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor de acum şase ani, el nu mai are niciun statut în această cauză penală. În martie 2013, magistraţii Judecătoriei sectorului Centru au anulat ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii – doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii – preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.
Anghel Agache (PLDM) şi Anatolie Zagorodnîi (PCRM) sunt deputaţii credincioşi faţă de partidele care i-au lansat în viaţa politică. Însă nu toţi cei care ocupă poziţia a 18-a pe listele electorale au făcut ca ei. Astfel, actualul deputat democrat Demian Caraseni a figurat anterior pe lista PCRM, iar socialistul Ghenadi Mitriuc – pe lista PLDM. Un alt deputat, Alexandr Nesterovschi, care ocupă poziţia a 24-a pe lista PSRM, a “migrat” de la PCRM, ocupând anterior poziţia de consilier local în Consiliul municipal Bălţi.