Profil candidat: Gheorghe Brașovschi
Integritate în activitatea politică
Gheorghe Brașovschi, primarul or. Sângerei, este candidatul PDM pe circumscripția nr.12, Sângerei. Născut la 11 noiembrie 1964 în orașul Sângerei, în 1987 a absolvit Universitatea Agrară din Moldova. Din 2003 până în 2006 și-a continuat studiile la Academia de Administrare Publică obținând diploma de amaster în domeniul administrației publice locale.
Începând cu anul 1988 a fost membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice nu a aderat la vreun partid, dar a susținut PCRM. Din 2000 până în 2003 a activat în calitate de director al fabricii de conserve din or Sângerei. Ulterior a deținut două mandate consecutive de primar obținute în 2003 și 2007. La alegerile parlamentare din aprilie 2009 a candidat pe listele Partidului Comuniștilor (cu nr.61).
La alegerile din iulie 2009 nu s-a regăsit pe liste, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 a figurat pe lista Partidului Democrat, cu nr 18. A acces în Parlament și a părăsit înainte de termen funcția de primar. A făcut parte din Comisia parlamentară administrație publică și dezvoltare regională. Totodată a fost ales în funcția de președinte al Organizației teritoriale raionale a Partidului Democrat. În noiembrie 2014 a candidat la un nou mandat de deputat cu nr 35 pe lista PDM, dar nu a trecut în Parlament. În vara anului 2015 OT PDM l-a înaintat la funcția de primar de Sângerei. A învins în alegeri și ocupă această funcție până în 2019.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere pentru 2013, Gheorghe Brașovschi a indicat venituri obținute în calitate de deputat în sumă de 144 180 lei, și o indemnizație în sumă de 10127 lei. Candidatul a indicat atunci 5 terenuri agricole (5,5 ha), două terenuri intravilane, precum și un apartament în orașul Sângerei cu suprafața de 81,1 m2. Acesta a mai indicat o motocicletă Viper-125 și o mașină de teren Volvo XC 90, pe care o avea în folosință.
Potrivit unui articol publicat de Moldova Curată, până în 2009 familia Brașovschi nu a declarat că ar deține hîrtii de valoare ori acțiuni în capitalul social al vreunei întreprinderi. Atunci când a ajuns deputat, Gheorghe Brașovschi a prezentat însă Comisiei Naționale de Integritate (CNI) o informație mai amplă decât o făcuse până atunci. În declarațiile pentru anii 2012 și 2013, în afară de veniturile din salariu (137 849 lei pe anul 2012 și 144 180 lei pe anul 2013), el a indicat venitul soției (74 626 lei și 114 111 lei), indemnizația de deputat (7648 și 10 127 lei) și venitul sub formă de produse agricole în sumă de 2130 și 9310 lei. În total se fac 311 246 lei. La rubrica proprietăți imobile declarațiile coincid: este indicat un apartament la Sângerei (81,1 m.p.), cinci terenuri agricole cu suprafața totală de 5 ha (trei au fost obținute în baza deciziei Primăriei satului Rădoaia, iar două au fost achiziționate în 2001), un teren pentru construcția garajului (30 m.p.), cumpărat în 2007, și două terenuri intravilane atribuite prin Decizia Consiliului orășenesc, un teren pentru grădină (1992, 10 ari) și un teren pentru construcția casei (2008, 6,36 ari).
La rubrica proprietăți mobile au fost înregistrate însă unele discrepanțe: în declarația pentru anul 2012 este indicată doar motocicleta Viper-125, iar în declarația pentru 2013 apare și automobilul Volvo, care era în folosință din iulie 2012.
Gheorghe Brașovschi a explicat diferențele prin faptul că inițial se cerea să declare doar bunurile pe care le avea în proprietate de aceea automobilul nu era inclus. În anul următor regulile s-au schimbat, și el a indicat nu doar proprietatea, dar și automobilul aflat în folosință.
În ultima declarație de avere și interese pentru anii 2017-2018 depusă la CEC, Brașovschi indică venituri obținute în funcția de primar în sumă de 211 654 lei și 238 690 lei obținuți de soția sa, în calitate de angajată a Centrului Medicilor de Familie, Sângerei. Familia mai indică venituri de 11 129 lei din darea în arendă a terenurilor agricole. La rubrica bunuri imobile candidatul indică 10 terenuri agricole (5, 4 ha) și un teren intravilan de 0, 003 ha. Totodată indică două apartamente: unul achiziționat în 1999, cu o suprafață de 66, 80 m. p, estimat la suma de 36 324 lei, care aparține familiei, dar nu este înregistrat pe numele candidatului și un apartament procurat în 2015, cu o suprafață de 86, 70 m. p estimat la 400 000 de lei înregistrat pe numele lui Gheorghe Brașovschi.
Acesta a mai indicat motocicleta Viper-125 și aceeași mașină de marca Volvo XC 90, fabricată în 2008, achiziționată în 2012, estimată la 210 000 lei pe care o deține prin contract de comodat.
Familia mai indică o cotă parte de 100 % în SRL Konstnordagro specializată în comerț, înregistrată în 2013, fondator și administrator al căreia este soția candidatului.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
În timpul activității candidatului în funcția de primar în 2010, Curtea de Conturi a efectuat un audit și a identificat o serie de nereguli la Primăria Sângerei: ignorarea procedurilor legale de licitație publică, plăți neregulamentare la valorificarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, iar unele cheltuieli legate de măsuri culturale implicau riscuri de fraudare. Curtea de Conturi a prezentat raportul în 2011, când Gheorghe Brașovschi părăsise deja funcția de primar.
În calitatea sa de deputat, Brașovschi a figurat în toamna anului 2013 printre cei 47 de deputați care au solicitat Guvernului repartizarea unui lot pentru construcția unui bloc locativ . Un metru pătrat într-o astfel de locuință ar fi costat 300 euro, pe când valoarea de piață a locuințelor în capitală era de 700 euro/m2. În martie 2014, această solicitare a devenit publică și a generat un scandal. Doar doi deputați, din PL, și-au anunțat retragerea de pe acea listă.
Gheorghe Brașovschi a candidat și la alegerile parlamentare din 2014 și a donat în fondul PDM 10 mii de lei. Și în 2017 a donat partidului 10 000 lei. În actuala campanie electorală Gheorghe Brașovschi nu a facut donații.
Un raport al Curții de Conturi, dat publicității în 2016, în care este examinat anul bugetar 2015, scoate la iveală unele iregularități la capitolul amenajarea teritoriului la primăria Sângerei în sumă de 996,4 mii lei. Potrivit raportului, cheltuielile nu sunt confirmate de indici cantitativi (locul, strada pe care au fost efectuate lucrările, volumul deșeurilor menajere acumulate și transportate). Raportorii îi recomandă primarului să asigure determinarea indicilor cantitativi și calitativi la recepționarea lucrărilor de amenajare a teritoriului și verificarea executării efective a lucrărilor facturate de agentul economic.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Donațiile către partid și firma nedeclarată a președint...
Ion Artene, președintele raionului Nisporeni, a donat Partidului Democrat din Moldova (PDM), din care face parte, aproape o treime din venitul anual al familiei sale, în ultimele două campanii electorale. El locuiește împreună cu soția, și ea funcționară, într-o casă particulară din orașul Nisporeni și este fondator și administrator al unui SRL, pe care, nici el, nici soția, nu l-au indicat în declarațiile de avere.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
În doi ani, doar trei persoane au ajuns după gratii pen...
Deși Centrul Național Anticorupție (fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a inițiat în ultimii ani sute de dosare penale, foarte puțini dintre inculpați prinși că au luat mită ajung după gratii. În doi ani și jumătate, doar trei persoane au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență. Datele se conțin într-un studiu prezentat de CNA.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Achiziții publice: Instituție nouă cu oameni ”vechi”
Fostul șef al Agenției Achiziții Publice, Viorel Moșneaga, a fost desemnat de membrii Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe în calitate de director general al Agenției Naționale pentru Soluționare a Contestațiilor. Acesta deține în prezent funcția de consultant principal în cadrul secretariatului Parlamentului și a fost ales dintre trei candidați la funcția de director al acestei noi instituții.